Protista

Protiștii sunt greu de caracterizat din cauza marii diversități a Regatului. Aceste organisme variază în formă corporală, nutriție și reproducere. Ele pot fi unicelulare, coloniale sau multicelulare. Ca eucariote, protiștii pot avea multe organite diferite, inclusiv un nucleu, mitocondrii, vacuole contractile, vacuole alimentare, pete oculare, plastide, pelicule și flageli. Nucleele protiștilor conțin cromozomi, cu ADN asociat cu proteine. Protiștii sunt, de asemenea, capabili de reproducere sexuală, precum și de reproducere asexuală, meioză și mitoză. Protiștii pot trăi liber sau pot trăi simbiotic cu un alt organism. Această simbioză poate fi mutualistă, în care ambii parteneri beneficiază sau parazită, unde protistul își folosește gazda ca sursă de hrană sau adăpost, fără a oferi niciun avantaj celuilalt organism. Mulți protiști sunt importanți din punct de vedere economic și benefici pentru omenire, în timp ce alții provoacă boli fatale. Protiștii alcătuiesc majoritatea planctonului în sistemele acvatice, unde servesc drept bază a lanțului alimentar. Mulți protiști sunt motili, folosind structuri precum cilia, flagelul sau pseudopodia (picioare false) pentru a se mișca, în timp ce altele sunt sesile. Acestea pot fi autotrofe, producându-și propria hrană din lumina soarelui sau heterotrofe, necesitând o sursă externă de nutriție. Cercetătorii compară în prezent secvențele ARN (acid ribonucleic) și ADN (acid dezoxiribonucleic) ale protiștilor cu cele ale plantelor și animalelor, dar dovezile sunt neconcludente. Nu se știe dacă protiștii au fost precursorii plantelor, animalelor sau ciupercilor. Este posibil ca mai multe linii evolutive ale protiștilor să se dezvolte separat. Biologii consideră protiștii ca un grup polifiletic, ceea ce înseamnă că probabil nu împărtășesc un strămoș comun. Cuvântul protist provine din cuvântul grecesc pentru primul, ceea ce indică faptul că cercetătorii cred că protiștii ar fi putut fi primii eucariote care au evoluat pe Pământ.

în ciuda marii diversități evidente în acest regat, oamenii de știință au reușit să clasifice protiștii în mai multe grupuri. Protiștii pot fi clasificați într-una din cele trei categorii principale, asemănătoare animalelor, plantelor și ciupercilor. Gruparea într-una din cele trei categorii se bazează pe modul de reproducere al organismului, metoda de nutriție și motilitatea. Protiștii asemănători animalelor sunt cunoscuți sub numele de protozoare, protiștii asemănători plantelor sunt algele, iar protiștii asemănători ciupercilor sunt mucegaiurile și mucegaiurile de apă.

plancton Marin. Fotografie de Dougals P. Wilson. Corbis / Dougals P. Wilson; Frank Lane Imagine Angency. Reprodus cu permisiune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.