Berthold Hatschek (3 aprilie 1854 – 18 ianuarie 1941) a fost un zoolog austriac amintit pentru studiile embriologice și morfologice ale nevertebratelor.
a studiat zoologia la Viena sub conducerea lui Carl Claus (1835-1899) și la Leipzig cu Rudolf Leuckart (1822-1898). Și-a luat doctoratul la Universitatea din Leipzig cu o disertație intitulată Beitr Oktsge zur Entwicklungsgeschichte der Lepidopteren. Hatschek a fost profund influențat de lucrările lui Ernst Haeckel (1834-1919).
în 1885 a fost numit profesor de zoologie la Universitatea Charles din Praga, iar din 1896 a fost profesor și director al celui de-al doilea Institut zoologic de la Universitatea din Viena. Hatschek a suferit de depresie severă, care i-a afectat foarte mult munca în ultimele etape ale vieții sale.
Hatschek este amintit pentru așa-numita „teorie a trohoforului”, în care explică trohoforul ca fiind forma larvară a unui organism ipotetic – „trohozoonul” (care în formă adultă corespundea unui rotifer asemănător trohoforului și a fost strămoșul comun sugerat al aproape tuturor formelor de viață bilaterale, metazoane).
în 1888 a împărțit Coelenterata lui Frey și Leuckart în trei filuri: Spongiaria, Cnidaria și Ctenophora. Din cercetările sale despre amphioxus, sunt derivați termenii anatomici- „groapa lui Hatschek” și „nefridiul lui Hatschek”.