Scala cogniției sociale și a relațiilor de obiect (SCORS), dezvoltată de Western, Lohr, Silk, Kerber și Goodrich (1985), este un instrument de diagnostic utilizat pentru a evalua o serie de funcții psihologice prin utilizarea narațiunilor clinice, cum ar fi testul tematic de appercepție (Tat; Murray, 1943) povești. Acest studiu a investigat utilitatea SCORS pentru a face diferența între manualul de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mentale (4th ed. ; Asociația Americană de Psihiatrie, 1994) tulburare de personalitate antisocială (ANPD), tulburare de personalitate limită (BPD), tulburare de personalitate narcisistă (NPD) și tulburare de personalitate Cluster C (CPD). Un eșantion de 58 de pacienți a fost separat în patru grupuri: ANPD (n = 9), BPD (n = 21; 18 cu un diagnostic primar de BPD și 3 cu trăsături limită proeminente care au îndeplinit 4 din cele 5 criterii DSM-IV necesare pentru un diagnostic de BPD), NPD (n = 16; 8 cu un diagnostic primar NPD și 8 cu trăsături narcisiste proeminente care au îndeplinit 4 din cele 5 criterii DSM-IV necesare pentru un diagnostic NPD) și CPD (n = 12). Aceste grupuri au fost apoi comparate pe cele 8 variabile SCORS folosind 5 carduri TAT (1, 2, 3BM, 4 și 13mf). Corecție Spearman-Brown pentru 2-way efecte mixte model de fiabilitate pentru 8 variabile SCORS au variat de la .70 la .95. Rezultatele analizelor categorice și dimensionale indică faptul că variabilele (a) SCORS pot fi utilizate pentru a diferenția ANPD, BPD și NPD; (b) grupul BPD a obținut un scor semnificativ mai mic (inadaptare mai mare) decât grupul CPD pe anumite variabile; (c) grupul BPD a obținut un scor semnificativ mai mic (inadaptare mai mare) decât grupul NPD pe toate cele 8 variabile SCORS; (d) grupul ANPD a obținut un scor semnificativ mai mic decât grupul NPD pe anumite variabile; (e) S-a constatat că anumite variabile sunt legate empiric de numărul total de criterii DSM-IV ANPD, BPD și NPD; și (f) inventarul personalității multifazice-2 (MMPI-2; Butcher, Dahlstrom, Graham, Tellegen, & Kaemmer, 1989) scale de tulburare de personalitate. Rezultatele acestui studiu sunt discutate în termeni de utilitate clinică, implicații conceptuale și teoretice.