cluster de diferențiere (CD) este un protocol utilizat pentru identificarea și investigarea moleculelor de suprafață celulară prezente pe leucocite. Moleculele CD pot acționa în numeroase moduri, acționând adesea ca receptori sau liganzi (molecula care activează un receptor) important pentru celulă. O cascadă de semnal este de obicei inițiată, modificând comportamentul celulei (vezi semnalizare celulară). Unele proteine CD nu joacă un rol în semnalizarea celulară, dar au alte funcții, cum ar fi aderența celulară. Există aproximativ 250 de proteine diferite.
nomenclatura CD a fost propusă și stabilită în cadrul atelierului și Conferinței Internaționale 1 privind antigenele de diferențiere a leucocitelor umane (HLDA). Acest sistem a fost destinat clasificării multor anticorpi monoclonali (mab) generați de diferite laboratoare din întreaga lume împotriva epitopilor de pe moleculele de suprafață ale leucocitelor (globule albe). De atunci, utilizarea sa s-a extins la multe alte tipuri de celule și au fost identificate peste 320 de clustere și subclustere unice CD. Moleculei de suprafață propuse i se atribuie un număr CD odată ce se arată că doi anticorpi monoclonali specifici (mAb) se leagă de moleculă. Dacă molecula nu a fost bine caracterizată sau are un singur mAb, i se dă de obicei indicatorul provizoriu „w” (ca în „CDw186”).
sistemul CD este utilizat în mod obișnuit ca markeri celulari; acest lucru permite definirea celulelor pe baza moleculelor prezente pe suprafața lor. Acești markeri sunt adesea folosiți pentru a asocia celulele cu anumite funcții sau proprietăți imune. În timp ce utilizarea unei molecule CD pentru a defini populațiile este neobișnuită (deși există câteva exemple), combinarea markerilor a permis tipuri de celule cu definiții foarte specifice în cadrul sistemului imunitar.
reactivitatea celor mai comuni anticorpi (markeri CD) utilizați în evaluarea Citometrică în flux a neoplasmelor Hematolimfoide:
anticorpi (CD) | reactivitate |
CD1a | timocite și celule T imature |
CD2 | celule T, limfocite granulare mari (LGL), celule NK, unele APL, mastocite neoplazice |
CD3 | celule T, limfom primar de efuziune |
CD4 | celule T (helper / inductor), monocite, mieloblaste, limfom cu celule NK |
CD5 | celule T, B-CLL/ SLL, MCL |
CD7 | celule T, unele myeloblasts |
CD8 | T cells (suppressor/cytotoxic), large granular lymphocytes (LGL) |
CD10 | Follicle center cells, FL, some DLBCL, pre-B-ALL, pre-T-ALL, thymocytes, BL |
CD11b | Granulocytes, monocytes |
CD11c | Monocytes, HCL, LGL, activated T cells, MZL |
CD13 | Myeloid cells, rare pre-B-ALL |
CD14 | Monocytes |
CD15 | Granulocytes, Hodgkin’s limfom |
CD16 | granulocite, celule NK, LGL |
CD19 | celule B, pre B-ALL, subset de LMA (AML1/ETO cu t (8;21)) |
CD20 | celule B, mieloame rare cu celule plasmatice |
CD22 | celule B |
CD23 | B-CLL/ SLL, celule plasmatice, celule dendridice foliculare |
CD25 | HCL, subset de limfoame cu celule B și T |
CD30 | limfom Hodgkin, limfom anaplazic cu celule mari, subset de DLBCL, subset de limfom cu celule B |
CD33 | celule mieloide, pre-lla rare, limfom NK blastic rar |
CD34 | mieloblaste, limfoblaste, celule endoteliale |
CD38 | celule plasmatice, celule T și B activate, subset B-CLL/SLL, celule epiteliale |
CD41 | megacariocite |
CD43 | celule mieloide, limfom cu celule T, pre B ALL, pre T ALL, limfom cu celule B (subset), celule plasmatice |
CD56 | celule NK, LGL |
CD57 | celule NK, LGL |
CD61 | megacariocite |
CD79a | celule B, plasmă cells, megakaryocytes |
CD103 | HCL, rare T cell lymphomas |
CD117 | AML, mast cells, stromal tumors (GIST), plasma cells |
bcl-2 | Mature B cells, (except benign GCC), T cells, and FL |
Heavy Chains (IgG, IgA, IgM, IgD) | B cells, plasma cells, DLBCL with ALK expression |
HLA Dr | AML (except APL), B cells monocytes |
Light chains (kappa or lambda) | B cells (surface), plasma cells (citoplasmatice) |
TdT | pre-B – ALL, pre-T-ALL, unele AML și hematogone |